luni, 12 decembrie 2011

ORI RECE ORI IN CLOCOT


Îmi place supa foarte fierbinte și băuturile răcoritoare reci ca gheața. Cred ca la majoritatea dintre noi, avem aceste preferințe, personal nu suport nici una nici alta să fie călduțe. Isus a avut aceeași atitudine fața de un grup de oameni care treceau drept copiii Săi. El detesta faptul ca ei sunt căldicei. Mai degrabă El ne preferă ori fierbinți ori reci- caldicei în nici un caz! Oare de ce îi preferă Isus reci mai degraba decât căldicei? Dacă înțelegem termenul de rece ca fiind ostilitate față de Evanghelie, ajungem la concluzia că Isus preferă ca o persoană să fie un împotrivitor al Evangheliei decât să fie un urmaș al Său numai cu jumătate de inimă. Dar cel mai bine, să cerem ajutorul Domnului, căci fara ajutorul lui suntem un nimic, să ne dea putere sa putem sa fim in clocot după El! Ce mă pune foarte mult pe gânduri, este un cântec. Acest cântec a ramas întipărit in mintea mea, versuri care apar, apar mereu in gandurile mele, atunci când vreau să spun celorlalti Evanghelia. Vreau sa împărtăsesc cu voi versurile si cantecul( de la 1:19 min), chiar daca nu este o versiune foarte noua, sa incercam sa ne indreptam atentia spre esential.
Melodia este aici:


Cu priviri adânci și grele te îndrepți spre cei căzuți
Ce n-au auzit de Isus, de salvarea ce-a adus,
Sunt căzuți în patimi grele, sunt căzuți în cursa lor
Și cu inimi ca de piatră nu primesc decât ce-i rău,
Vrei să spui "Isus trăiește!" să le spui cum L-ai primit
Și cu gânduri de salvare peste ei mâna s-o pui,
Dar oprește-te - și caută - de trăiești ce vrei să spui.

Refren:
Nu le spune de iubirea ce în Isus vor găsi,
Dacă inima ți-e rece și cu ei nu poți simți,
Dacă ei nu văd în tine nicio rază din Isus
Nu le spune de iubire. Vor urî tot ce le-ai spus.

Ei se uită către tine ca pescaru-n noaptea grea,
Să zărească vreo lumină, să vâslească către ea
De le spui Isus e-n tine, negreșit vor încerca
Să observe diferența ce-a făcut-o-n viața ta,
Ei vor judeca pe Isus și salvarea ce-o vestești
După port, vorbiri și fapte, după felul cum muncești,
Ei vor alerga la Isus dacă tu ce spui trăiești.

Refren x 2

Coda:
De nu poți să fii exemplu, nu le spune de Isus,
Că ei caută adevărul și de-n tine nu l-ai pus
Îi vei pierde pe vecie și pedeapsa va cădea,
Când în ziua judecății pe Isus îl vor vedea..
..toți vor arăta spre tine și-acuzat vei rămânea.



vineri, 2 decembrie 2011

Mândria


Nu cu foarte mult timp in urmă, am avut de prezentat un proiect, cu tema mândriei. Nu știu câți dintre voi ați fost curioși sa vedeți ce "incurajează" lumea prin mândrie, dar eu am fost.... cu cateva clik.uri simple... uitați si vă minunați ce scrie in DEX despre mândrie. MẤNDRU, -Ă, mândri, -e, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. (Adesea urmat de determinări introduse prin prep. „de”). Mulțumit, satisfăcut, încântat; care are un sentiment de demnitate, de încredere în calitățile proprii; demn. 2. Care are încredere exagerată în calitățile proprii; orgolios, îngâmfat, trufaș. 3. (Pop.) Frumos, falnic, măreț.
Atribuții care mai de care, eu una am rămas uimită... mulțumit?!?; satisfăcut?!?!; Demnitate?!?!.. Abia in partea a doua a explicației cuvântului..parca este explicat mai bine. Vedem în societatea în care trăim, tot mai mulți psihologi sau MASS MEDIA care invața copiii de mici, sa fie mândri, îi încurajează,spunându-le că acest lucru este un lucru pozitiv,nicidecum unul negativ, este bine să ai o parere măreța despre tine, să crezi că ești mai presus decat aproapele tău,nu este nimic greșit în asta, greșit ar fi să nu gândești așa! Defapt ce este Mândria din punct de vedere al Bibliei și ce face ea? Mândria ne împiedica să fim utili în lucrarea lui Dumnezeu. Dacă dorim ca El să ne folosească, trebuie mai întâi sa ne dăm seama cât de neajutorați suntem fară El, iar aceasta necesită smerenie.Un om trufaș își semnalează mândria ca o lumină intermitentă intr-o intersecție. El afișează cât de "măreț" este el prin umblare, vorbire si maniere. Un preot englez Caleb G. a spus: "Mândria este ca un magnet, arata întotdeauna spre un singur obiect, eul. Spre deosebire de magnet, ea nu are polul de atragere, ci oriunde o îndrepți ea respinge numai." Exista o formă mai subtilă a mândriei care nu este prea ușor de detectat. Ea se ascunde sub o forma ascunsă de umilință. Creștinii au o părere modestă despre ei înșiși par deosebit de înclinați spre această formă de vanitate. Simptomele ies la suprafață prin comentarii ca: Nu sunt la fel de bun, Prefer sa stau în umbră, Nu cred ca am sa pot face prea multe pentru Domnul. Ați mai auzit vreodată afirmații ca acestea? La suprafata par sa exprime umilință.Dar dacă le analizăm subiectul dominant este totuși "eu". Umilința autentică nu are nevoie sa îl enunțe pe eu. În multe cazuri,dezaprecierea de sine este semnul unei mîndrii inversate. În loc să ne ridicăm pe noi înșine, ne coborâm. Dumnezeu urăște orice forma de a mândriei-cea ascunsa, cât si cea afișată. Dacă credem că suntem "cineva", trebuie sa recunoaștem totală dependență de Dumnezeu. Dacă credem ca suntem un "nimeni", trebuie sa acceptam cu recunoștință darurile pe care El ni le-a dat. Apoi trebuie sa-I slujim lui Dumnezeu in umilința inimii noastre si sa-I dăm Lui toată slava.

Orice atrage atenția spre SINE și întunecă CHIPUL lui Hristos, este o formă subtilă de mândrie. Evitați-o!
-Mândria ta este singura otravă care iți face bine atunci când o înghiti.

miercuri, 2 noiembrie 2011

Incurajarea 2


In urma cu 2 ani, am incercat sa subliniez cateva puncte despre incurajare, puncte care, fiecare dintre noi ar trebui sa le avem in minte, si in inima. Insist sa scriu din nou despre tema aceasta, pentru ca observ pe zi ce trece ca tot mai putin incercam sa ne incurajam, lucru trist... Da! E adevarat, fiecare din noi trecem prin felurite incercari, dar stim cat de usor este atunci cand un frate sau o sora, ne incurajeaza cu o vorba buna, un verset, sau cu experientele lor cu Dumnezeu.
Cartea Evrei spune sa "ne indemnam [incurajam] unii pe altii", trebuie sa ne gandim serios la felul in care ne putem incuraja unii pe altii. Evrei 3:12-14 ni se reaminteste ca greutatile de pe calea ascultarii ne pot slabi hotararea de a-L urma pe Hristos- tocmai de accea trebuie sa ne incurajam reciproc. Ideea de baza din ambele pasaje citate pare a fi aceea de a ne motiva reciproc la o umblare mai stransa cu Dumnezeu, incurajandu-ne sau "indemnandu-ne" unul pe altul sa traim adevarul pozitiei noastre in Hristos, iubindu-ne semenii.
Incurajarea verbala presupune ca o persoana sa se alature alteia pornind pe un anumit drum si rostind cuvinte care au darul de a-l imbarbata pe calator sa mearga inainte pe cale, in ciuda incercarilor si oboselii. Proverbe 15:23 " Si ce buna este o vorba spusa la vremea potrivita"
Chiar daca cunoastem aceste taine, nu parem sa acordam nici o atentie efectului pe care il pot avea cuvintele, asupra altora. Aceasta il putem observa dupa modul nostru de a comunica unii cu ceilalti, cum ar fi:" Ma bucur ca te vad" sau "Trebuie neaparat sa ne intalnim odata" sau "Ce mai faci? Nu te-am mai vazut demult!" toate acestea nu sunt altceva decat un mod usor de a spune" Nu te apropia! Vezi bine ca am treaba, nu incerc altceva decat sa fiu politicos" Este trist sa observam ca, de atatea ori, in interactiuniile dintre noi, fie la scoala, la serviciu, pe strada, una spunem si alta gandim. Iar cu cuvintele nesincere, superficiale sunt tot ce poate fi mai rau. De ce? Pentru ca ele nu incurajeaza pe nimeni!
In Vechiul Testament il avem pe profetul Ieremia care ii acuza pe fruntasii religiosi pentru ca vindecau raniile poporului in mod superficial. Daca un medic din zilele noastre ar face la fel, imaginati-va. Un medic care diagnostigheaza o stare clinica potential fatala, vindecabila doar prin interventie chirurgicala, iar mai apoi recomanda lichide si cateva pastile pe zi s-ar face vinovat pentru acordarea unui tratament incorect, neglijent. Asa ceva faceau preotii lui Israel pe plan spiritual. Ei recomandau un optimist glumet, vesel(jovial) in fata judecatii pentru pacat gata sa se abata asupra lor.
Cam asa facem si noi. Este mult mai usor pentru biserici sa ofere o vindecare de suprafata, care dureaza pana la incercare. Si totusi ne multumim cu vorbe spuse din varful buzelor "Ne bucuram ca ati fost impreuna cu noi" le aruncam in graba celor care ies din biserica iar apoi ii lasam sa plece. Vorbele goale nu incurajeaza! Nu uitati asta:)
Partea buna este ca vorbele pot nu doar sa strapunga, ci si sa aduca alinare. Aceste sunt cuvintele datatoare de viata si curaj! Efeseni 4:29 "Nici un cuvant stricat sa nu va iasa din gura; ci unul bun, pentru zidire,dupa cum este nevoie, ca sa dea har celor ce-l aud". Cat de simplu si pe intelesul tuturor vorbeste Biblia! Tot ce facem sa facem ca pentru Dumnezeu. Dumnezeu ne vrea oameni care sa incurajam prin cuvintele noastre. Un cuvant spus la vremea potrivita are puterea de a-l ajuta pe alergator sa termine cursa. Mai mult de atat credinciosilor li se porunceste sa se incurajeze unul pe altul. Deoarece cuvintele au puterea de a-i marca profund pe oameni, este bine sa ne analizam cuvintele inainte de a le arunca in fata oamenilor. Cuvintele au puterea de a incuraja, de a descuraja sau nu au nici un fel de putere. Dumnezeu sa ne ajute sa invatam sa vorbim cu sinceritate folosind cuvinte care incurajeaza!
Amin:)