Nu cu foarte mult timp in urmă, am avut de prezentat un proiect, cu tema mândriei. Nu știu câți dintre voi ați fost curioși sa vedeți ce "incurajează" lumea prin mândrie, dar eu am fost.... cu cateva clik.uri simple... uitați si vă minunați ce scrie in DEX despre mândrie. MẤNDRU, -Ă, mândri, -e, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. (Adesea urmat de determinări introduse prin prep. „de”). Mulțumit, satisfăcut, încântat; care are un sentiment de demnitate, de încredere în calitățile proprii; demn. 2. Care are încredere exagerată în calitățile proprii; orgolios, îngâmfat, trufaș. 3. (Pop.) Frumos, falnic, măreț.
Atribuții care mai de care, eu una am rămas uimită... mulțumit?!?; satisfăcut?!?!; Demnitate?!?!.. Abia in partea a doua a explicației cuvântului..parca este explicat mai bine. Vedem în societatea în care trăim, tot mai mulți psihologi sau MASS MEDIA care invața copiii de mici, sa fie mândri, îi încurajează,spunându-le că acest lucru este un lucru pozitiv,nicidecum unul negativ, este bine să ai o parere măreța despre tine, să crezi că ești mai presus decat aproapele tău,nu este nimic greșit în asta, greșit ar fi să nu gândești așa! Defapt ce este Mândria din punct de vedere al Bibliei și ce face ea? Mândria ne împiedica să fim utili în lucrarea lui Dumnezeu. Dacă dorim ca El să ne folosească, trebuie mai întâi sa ne dăm seama cât de neajutorați suntem fară El, iar aceasta necesită smerenie.Un om trufaș își semnalează mândria ca o lumină intermitentă intr-o intersecție. El afișează cât de "măreț" este el prin umblare, vorbire si maniere. Un preot englez Caleb G. a spus: "Mândria este ca un magnet, arata întotdeauna spre un singur obiect, eul. Spre deosebire de magnet, ea nu are polul de atragere, ci oriunde o îndrepți ea respinge numai." Exista o formă mai subtilă a mândriei care nu este prea ușor de detectat. Ea se ascunde sub o forma ascunsă de umilință. Creștinii au o părere modestă despre ei înșiși par deosebit de înclinați spre această formă de vanitate. Simptomele ies la suprafață prin comentarii ca: Nu sunt la fel de bun, Prefer sa stau în umbră, Nu cred ca am sa pot face prea multe pentru Domnul. Ați mai auzit vreodată afirmații ca acestea? La suprafata par sa exprime umilință.Dar dacă le analizăm subiectul dominant este totuși "eu". Umilința autentică nu are nevoie sa îl enunțe pe eu. În multe cazuri,dezaprecierea de sine este semnul unei mîndrii inversate. În loc să ne ridicăm pe noi înșine, ne coborâm. Dumnezeu urăște orice forma de a mândriei-cea ascunsa, cât si cea afișată. Dacă credem că suntem "cineva", trebuie sa recunoaștem totală dependență de Dumnezeu. Dacă credem ca suntem un "nimeni", trebuie sa acceptam cu recunoștință darurile pe care El ni le-a dat. Apoi trebuie sa-I slujim lui Dumnezeu in umilința inimii noastre si sa-I dăm Lui toată slava.
Orice atrage atenția spre SINE și întunecă CHIPUL lui Hristos, este o formă subtilă de mândrie. Evitați-o!
-Mândria ta este singura otravă care iți face bine atunci când o înghiti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu